1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Pământul sub presiune

Irene Quaile, Medana Weident26 martie 2012

Populaţia planetei creşte, în timp ce resursele ei scad. Ce e de făcut? 3000 de experţi se reunesc între 26 şi 29 martie la Londra pentru a găsi soluţii.

https://p.dw.com/p/14Ru0
Imagine: Fotolia/Jim Vallee

În acest an, în iunie, va avea loc conferinţa ONU pe tema dezvoltării sustenabile "Rio+20". La ediţii precedente ale Summitului Pământului au fost elaborate planul de acţiune pentru dezvoltarea durabilă şi convenţiile privind transformările climatice şi diversitatea biologică. Mulţi îşi pun mari speranţe ca la summitul Naţiunilor Unite, care va avea loc în iunie la Rio de Janeiro să fie luate decizii majore privind dezvoltarea durabilă şi repartizarea resurselor la nivel global.

Încă o conferinţă?

În perioada dinaintea summitului "Rio+20" au loc numeroase congrese şi manifestări consacrate sustenabilităţii, schimbărilor climatice, energiei, apei şi aprovizionării mondiale cu alimente. Între acestea se numără şi conferinţa de la Londra intitulată "Planet under pressure" ("Pământul sub presiune"). 3000 de experţi vor face schimb de opinii şi vor căuta soluţii de rezolvare a provocărilor majore în faţa cărora ne aflăm.

Trocken / Trockenheit / Dürre / Klimawandel / Symbolbild
Imagine: dapd

Ne-am putea, fireşte, întreba dacă manifestările de acest gen nu sunt exagerat de multe şi dacă, astfel, nu se reduce efectul summitului ONU din iunie. Întrebări legitime, apreciază expertul german pe problemele de ecologie, Steffen Bauer de la Institutul German pentru Politici de Dezvoltare, DIE. Doar că în cazul conferinţei de la Londra, explică Bauer, avem de-a face cu o manifestare ştiinţifică şi nu cu una politică. La Londra sunt aşteptaţi şi mulţi laureaţi ai premiului Nobel. Se speră, astfel, ca recomandările ce vor fi făcute la finele consultărilor să fie luate în seamă de responsabilii politici.

Steffen Bauer DIE
Steffen Bauer, DIEImagine: DIE

"Nu, nu avem motive a ne plânge că se organizează prea multe conferinţe pe tema dezvoltării durabile", consideră Mark Stafford Smith de la Oficiul Australian de Cercetare, CSIRO, unul din cei doi preşedinţi ai conferinţei londoneze. Perioada premergătoare summitului din Brazilia este extrem de importantă, explică el, deoarece pot fi oferite propuneri de soluţii participanţilor la "Rio+20".

Logo Rio+20

Provocări şi soluţii

Motto-ul conferinţei londoneze e cât se poate de potrivit - "Knowledge Towards Solutions", cu alte cuvinte, cu ajutorul ştiinţei pot fi elaborate soluţii. Manifestarea organizată de Royal Society împreună cu mai multe organizaţii şi-a propus un ţel ambiţios: să-şi oprească atenţia nu doar asupra unui anumit aspect ci asupra transformărilor globale în ansamblu. "Vrem să analizăm progresele realizate în ultimul deceniu pentru a trasa agenda vizând modificările globale pentru încă alţi zece ani", atrage atenţia Mark Stafford Smith, totodată director al programului australian pentru schimbările climatice din cadrul CSIRO.

Schimbările climatice reprezintă doar una din provocările majore cu care se confruntă la ora actuală 7 miliarde de oameni. Alte provocări sunt exploatarea exagerată a resurselor naturale, poluarea mediului şi creşterea acidităţii apelor mărilor. "Nimic nou", arată Steffen Bauer de la DIE, important este, însă, spune el, schimbul de idei şi informaţii ştiinţifice. Ca dealtfel şi propunerile care urmează a fi înaintate factorilor de decizie politici care se vor întruni la "Rio+20". "Sunt optimist cu privire la rezultatele conferinţei de la Londra", a adăugat Bauer.

Factorul uman

"Omenirea a tansformat planeta în mod covârşitor, aşa cum în tecut au reuşit-o doar procesele geologice", avertizează Mark Stafford Smith, care mai aminteşte că la conferinţa de la Londra experţii şi-au propus să analizeze, din perspectivă ştiinţifică, interdependenţa dintre atmosferă, sol şi ocean şi să tragă concluzii privind modul în care oamenii folosesc planeta. "Avem nevoie de un echilibru între bunăstarea economică şi posibilele efecte ale acesteia asupra resurselor naturale şi ale mediului", conchide Stafford Smith.

Empa-Studie Biotreibstoff bedeutet noch lange nicht umweltfreundlich
Imagine: idw/iStockfoto

Expertul australian mai atrage atenţia asupra unei erori practicate în trecut, când diferitele probleme erau abordate izolat, căutându-se soluţii pentru fiecare în parte. De pildă prin culturile de plante destinate producerii de biocombustibil s-a pierdut teren pentru cultivarea produselor alimentare. Exemplele sunt multiple.