Victorii în ofensiva împotriva rasismului

La invitaţia guvernului federal, raportorul special al Naţiunilor Unite, Githu Muigai, şi-a început pe 22 iunie turneul în Germania. La Berlin, Köln, Heidelberg, Karlsruhe, Stuttgart, Nürnberg, Leipzig, Rostock şi Hamburg, el a stat de vorbă cu reprezentanţii municipalităţii, ai diverselor organizaţii non-guvernamentale angajate în combaterea rasismului, cu cetăţenii de rînd şi i-a fost dat să constate o evoluţie pozitivă în instituţionalizarea politică şi socială a combaterii xenofobiei.

De altfel, în paranteză fie spus, sensibilitatea faţă de fenomenele discriminatorii, faţă de simptomele care denotă xenofobia la nivel individual sau social, este în Germania mult mai sporită poate decît în alte state europene şi datorită trecutului nazist.

Deloc întîmplător aşadar, la încheierea periplului său prin oraşele germane, Githu Muigai a ţinut să menţioneze că:

"Mi-a atras atenţia faptul că de la ultima vizită a predecesorului meu în această funcţie, în 1997 , Germania a adoptat în 2006 o lege împotriva discriminării pe care o consider o piatră de hotar şi un pas decisiv în direcţia cea bună. De asemenea, am fost impresionat de faptul că dezbaterile în jurul dilemei dacă Germania este sau nu o ţară de imigraţie, par a fi încetat."

Raportorul special al ONU a apreciat mai cu seamă combaterea partidelor şi a grupărilor extremiste de dreapta, intensitatea acestei campanii neavînd voie să scadă.

Pe de altă parte, vizita lui Muigai a fost o bună ocazie de a semnala şi ce mai rămîne de făcut în acest delicat domeniu.

Există o tendinţă în societatea germană de a echivala rasismul cu politica extremistă de dreapta – ceea ce creează o imagine distorsionată, mai ales atunci când e vorba de integrarea străinilor. De aceea se recomandă o amplă dezbatere asupra a ceea ce înseamnă cu adevărat rasismul, sub toate faţetele sale. Deşi guvernul german s-a angajat energic în combaterea xenofobiei şi rasismului, succesele se vor lăsa aşteptate dacă aplicarea măsurilor şi iniţiativelor nu va avea loc în primul rînd la baza societăţii.

Necesară ar mai fi, în optica raportorului special ONU, şi sporirea atenţiei publice faţă de imigranţi:

”Oamenii reacţionează la ceea ce văd mai intens decît la ceea ce aud. Mi-ar plăcea să văd mai mulţi poliţişti turci, musulmani, africani sau vietnamezi. Mi-ar plăcea să văd mai mulţi angajaţi de acest fel în serviciile autorităţilor care se ocupă cu imigraţia, mai mulţi profesori, medici, mai multe persoane publice…”

În sfîrşit dar deloc în ultimă instanţă, Githu Muigai a relevat rolul activ al Germaniei în primirea refugiaţilor – numărul acestora ridicîndu-se doar în anii '90 la peste 400 de mii. De făcut, ar mai fi multe dar, deocamdată, bilanţul vizitei raportorului ONU este nu numai pozitiv ci şi constructiv.

Autori: Sabine Ripperger/Rodica Binder
Redactor: Robert Schwartz