Cancelarul german Angela Merkel a cerut României şi Bulgariei să se implice mai puternic în favoarea standardelor europene. Cu privire la rapoartele Comisiei Europene consacrate progreselor din cele două ţări, Merkel a declarat: " Aceste rapoarte nu ne pot mulţumi". De asemenea, este corectă decizia Comisiei Europene, de a continua monitorizarea celor două ţări mai ales în domeniul justiţiei şi politicii interne, fiindcă progresele "nu sunt suficiente", a mai spus Merkel. "Doresc ca data viitoare, rapoartele să fie mai bune", a adăugat ea. Cu privire la combaterea corupţiei, şefa executivului federal a declarat că, fără progrese vizibile, "şi credibilitatea guvernelor în ochii propriului electorat are de suferit".

Comisia Europeană apreciază în cazul Bulgariei că nu există progrese în lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate. De aceea, Bulgaria nu va mai primi fonduri europene în valoare de o jumătate de miliard de euro. România a fost şi ea criticată dar fără a fi sancţionată.

Comisia Europeană a dat publicităţii astăzi raportul în care cere României să facă mai mult pentru reforma justiţiei şi combaterea corupţiei la nivel înalt. Documentul notează anumite progrese, dar constată că acestea sunt fragile şi modeste. Referitor la document, social-democrata Susanne Kastner, vicepreşedintă a Parlamentului Germaniei şi şefă a Grupului parlamentar de prietenie germano-română a declarat: "Raportul vine ca răspuns la o serie de carenţe ale Parlamentului de la Bucureşti, altfel n-ar fi fost întocmit. Dacă procedurile pentru corupţie îndreptate împotriva unor politicieni de vârf  sunt stopate, atunci asistăm la un eşec al Parlamentului. Cred că sunt importante progresele şi în acest domeniu".

Creştin-democratul Gunter Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, a completat: "României i se cere să devină mai activă în privinţa combaterii corupţiei, un domeniu care, din păcate, se află sub rezultatele obţinute în 2007. Trebuie să facem şi diferenţierea că în România nu a existat niciodată mare problemă a crimei organizate, în proporţia în care există în Bulgaria. Această problemă le-a şi deosebit mereu pe cele două ţări. În România mai sunt multe de făcut, dar dacă tragem o linie, voinţa pentru reformă este mai mare decât în Bulgaria. Unele aspecte din România se datorează şi noului ministru al Justiţiei, domnul Predoiu, iar planurile sale sunt ambiţioase, sunt mai ample în privinţa reformelor pozitive, decât cele ale Parlamentului. Sunt încrezător că, până la urmă, ministrul justiţiei va impune reformele necesare."

Senatul italian a votat legea controversată a acordării imunităţii pentru primele patru persoane din stat, după ce proiectul legislativ fusese aprobat şi de Camera Deputaţilor. Urmărirea în justiţie nu va mai fi posibilă împotriva preşedintelui, a premierului şi a şefilor celor două camere legislative, atât timp cât aceştia ocupă respectivele funcţii. Ministrul justiţiei, Angelino Alfano, s-a declarat mulţumit de trecerea legii:

"Această lege nu vine nici prea devreme nici prea târziu. Este o lege dreaptă şi corectă şi tocmai de aceea o promovăm."

Opoziţia a criticat iniţiativa, despre care susţine că a fost înaintată tocmai pentru primul-ministru, Silvio Berlusconi, împotriva căruia se desfăşoară încă la Milano un proces de corupţie. Anna Finocchiaro, din rândul opoziţiei de la Roma:

"Premierul Berlusconi nu se mai satură. Nu îşi cunoaşte limitele. Nici măcar cele impuse de justiţie. Se consideră deasupra tuturor legilor şi a reuşit şi de această dată."

Iranul nu va face nicio concesie în cazul controversatului său program nuclear. Afirmaţia a fost făcută astăzi de preşedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad. Cele cinci state cu drept de veto din Consiliul de Securitate al ONU, plus Germania, au dat Teheranului un termen de două săptămâni pentru a da un răspuns final la solicitările de încheiere a activităţilor nucleare desfăşurate. Republica islamică este ameninţată, în cazul în care nu va respecta cererile comunităţii internaţionale, cu înăsprirea sancţiunilor. Într-un discurs la televiziunea naţională, Ahmadinejad a insistat însă că ţara sa nu are de gând să pună capăt programului nuclear.

Prezumtivul lider al filialei din Germania a Partidului Muncitorilor din Kurdistan, PKK, a fost arestat. Procuratura federală a anunţat că acesta, cetăţean turc de origine kurdă, a fost reţinut în localitatea Detmold. El este acuzat de conducerea unei grupări interzise. PKK este considerată organizaţie teroristă iar funcţionarea ei pe teritoriul Germaniei a fost declarată ilegală încă din 1993. Suspectul de 47 de ani a fost prezentat deja unui judecător şi se află în arest preventiv. PKK şi-a schimbat în 2003 denumirea în Congresul Popular al Kurdistanului, dar procuratura federală din Germania continuă să o includă în rândul mişcărilor criminale.

Statele Unite au criticat dur afacerile cu armament pe care intenţionează să le încheie Rusia şi Venezuela. Preşedintele venezuelean, Hugo Chavez, opozant declarat al politicii americane, a anunţat în timpul vizitei pe care o întreprinde la Moscova că ţara sa va cumpăra armament de la Rusia. Prin achiziţionarea de rachete, tancuri şi submarine, Venezuela doreşte să-şi întărească forţa de apărare, a precizat şeful de stat de la Caracas. El a oferit Rusiei înfiinţarea unor puncte de sprijin militar în Venezuela. Chavez şi omologul său rus, Dmitri Medvedev, au semnat la Moscova mai multe acorduri care facilitează intensificarea cooperării economice dintre cele două state.

Serbia intenţionează să-l predea rapid Tribunalului Penal Internaţional pe fostul lider al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzici, aflat în arestul poliţiei sârbe. Un judecător de la Belgrad a decis că toate condiţiile în acest sens sunt îndeplinite. Instanţa de la Haga îl va judeca pe Karadzici în principal pentru genocid şi crime împotriva umanităţii. Avocatul lui Karadzic, arestat acum două zile la Belgrad, a anunţat că va încerca să împiedice extrădarea clientului său către Tribunalul Penal Internaţional de la Haga. Conform legilor sârbe, Radovan Karadzic poate face apel până vineri. Uniunea Europeană a cerut Serbiei să intensifice căutarea şi prinderea celorlalte persoane suspectate de crime de război şi aflate încă în libertate. Cel mai căutat este fostul lider militar sârb-bosniac, Ratko Mladici. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a salutat arestarea lui Karadzici:

"Este o veste foarte bună, care arată pe de-o parte că justiţia poate să învingă şi pe de altă parte că guvernul de la Belgrad este bine intenţionat."

Barroso a cerut Serbiei continuarea eforturilor în acest sens:

"Autorităţile sârbe trebuie să coopereze pe deplin cu Tribunalul Penal Internaţional de la Haga."

Guvernul indian, condus de premierul Manmohan Singh, a castigat un vot de incredere in legislativul de la New Delhi, ceea ce-i va permite sa-si continue planurile unui parteneriat nuclear cu Statele Unite. Singh si Partidul Congresului au obtinut 275 de voturi, in timp de impotriva au votat 256 de membri ai parlamentului, iar doi s-au obtinut. Partidul Congresului formeaza guvernul de la New Delhi incepand din 2004. Un vot negativ ar fi dus la demisia lui Singh, organizarea de alegeri anticipate, dar si la suspendarea unui tratat nuclear semnat in 2006 cu Statele Unite, care prevede extinderea cooperarii in domeniul energiei si al tehnologiei satelitilor intre cele doua tari.

Uniunea Ţărilor Africane îl sprijină pe preşedintele sudanez, Omar al-Bashir, inculpat pentru genocid în regiunea Darfur de către Tribunalul Penal Internaţional. Purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru pace şi securitate al Uniunii Africane, Hassan Ba, a prezentat la Addis Abeba, în Etiopia, poziţia blocului african faţă de decizia de inculpare a preşedintelui sudanez:

"Uniunea Africană este solidară cu Sudanul, ca membru al acestui organism, şi cere secretarului general al ONU să facă uz de articolul 16 pentru a amâna cu un an această decizie. De asemenea cerem Sudanului să facă tot posibilul pentru a asigura progresul procesului de pace şi pentru a-i deferi justiţiei pe cei care încalcă drepturile omului. Principalul obiectiv este să nu periclităm eforturile de a aduce pace şi stabilitate în Sudan."

Preşedintele sudanez, pe numele căruia ar putea fi emis un mandat internaţional de arestare, vizitează astăzi regiunea Darfur, unde luptele dintre trupele guvernamentale şi rebeli s-au soldat până acum cu sute de mii de morţi şi refugiaţi.

Premierul irakian, Nuri al-Maliki, aflat în a doua zi a vizitei sale la Berlin, va continua astăzi întâlnirile cu responsabili şi oameni de afaceri germani, cărora le va cere să investească în ţara sa. Împreună cu ministrul german al economiei, Michael Glos, Maliki va participa azi în capitala federală la un forum de afaceri germano-irakian. Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului de la Berlin, cei doi vor semna şi un acord negociat de mai multe luni, care prevede o asigurare mai bună a investiţiilor firmelor străine în Irak. La întâlnirea anterioară cu cancelarul Angela Merkel, Maliki a primit asigurări că Germania va extinde ajutorul acordat Irakului pentru reconstrucţie şi crearea unui sistem de stat federal. Doamna Merkel a declarat că ţara sa este gata să profite de materiile prime ale Irakului, dar să şi ofere la schimb expertiză:

"Am semnalat că suntem pregătiţi să oferim pachete de soluţii: suntem gata să participăm la exploatarea resurselor naturale ale Irakului, punând pe de altă parte la dispoziţia acestei ţări expertiza noastră tehnologică."

Comisia Europeană dă publicităţii, astăzi, un raport în care va cere României să facă mai mult pentru reforma justiţiei şi combaterea corupţiei la nivel înalt. Documentul notează anumite progrese, dar constată că ele sunt încă fragile şi modeste. Comisia cere parlamentului un angajament fără echivoc în eliminarea cazurilor de mare corupţie şi atrage atenţia asupra unor amendamente controversate la Codul de Procedură Penală şi cel de Procedură Civilă, care restrâng posibilitatea anchetatorilor de a face descinderi la domiciliu şi interceptări telefonice. Într-o declaratie consemnata de Radio Romania Actualitati, ministrul de externe, Lazar Comanescu a precizar ca se asteapta ca raportul prezentat astazi sa fie unul “echilibrat”.

Candidatul democrat la preşedinţia Statelor Unite, Barack Obama, se va preocupa intensiv de obţinerea unui acord de pace israeliano-palestinian, dacă va fi ales în principala funcţie în stat. Declaraţia a fost făcută de senatorul de Illinois la Amman în Iordania, după întrevedera cu regele Abdullah al doilea. Între timp, Obama a ajuns în Israel. El se va întâlni azi cu premierul israelian, Ehud Olmert, şi cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmud Abbas. Mâine, candidatul democrat vizitează Germania, urmând să fie primit de cancelarul Angela Merkel şi să ţină un discurs la Columna Victoriei, monument important al capitalei germane.

Istoricul francez al comunismului, Stephane Courtois, a declarat ca va semna, împreuna cu fosta disidenta anticomunista, Ana Blandiana, si cu vicepresedintele Aliantei Civice, Sorin Ilieşiu, un apel catre ministrul Educatiei Cristian Adomnitei, pentru introducerea cursurilor obligatorii despre represiunea comunista, în programa scolara de liceu. Prezent la o conferinta organizata la Institutul Francez din Capitala, prilejuita de încheierea Scolii de Vara de la Sighetu Marmatiei, Courtois, autorul 'Cartii negre a comunismului', a declarat pentru AGERPRES ca va semna apelul în calitate de cetatean al Uniunii Europene. "Ca rector al Scolii de Vara, nu vreau sa ma amestec în problemele României, dar în calitate de cetatean european, ma amestec în problema europeana a României. Din moment ce România este membra a Uniunii Europene, trebuie sa actioneze dupa criterii europene, iar unul dintre acestea este libertatea muncii istoricilor. Nu în ultimul rând, este datoria fiecaruia de a-si cunoaste istoria. Una dintre concluziile care mi-au aparut clar dupa discutiile de la Sighet este ca istoria contemporana a României este foarte putin tratata în programa, iar aceasta istorie contemporana trebuie sa fie adusa la zi", a declarat istoricul francez, care este si rector al scolii anuale de la Sighetu Marmatiei. Un alt reputat istoric francez care a fost prezent la Scoala de Vara, Thierry Wolton, a declarat ca nu va semna apelul initiat de Sorin Iliesiu, pentru a nu se amesteca în chestiunile interne ale României, dar se va solidariza cu semnatarii scrisorii. Potrivit Anei Blandiana, apelul catre ministrul Educatiei solicita ca viitoarele cursuri despre comunism sa fie separate de orele de istorie, iar istoria sa fie proba obligatorie de examen la bacalaureat.