Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului si ale Comisiei a fost modificat. Cum rămâne cum transparenţa promisă de Uniunea Europeană?

Aparent, totul merge spre bine. Comisarul Margot Wallström, vicepreşedinte al Comisiei, responsabil pentru relaţii instituţionale şi strategia de comunicare a declarat că: 

“obiectivele noastre sunt îmbunătăţirea transparenţei, îmbunătăţirea accesului şi îmbunătăţirea comunicării şi a înţelegerii iar dreptul cetăţenilor de a se informa este fundamental în orice sistem democratic”.

Comisarul Margot Wallström:

“Pentru mine dezbaterea publică este vitală. Aş numi-o sângele din viaţa democraţiei. Guvernele şi instituţiile europene trebuie să ştie ce îi preocupă pe cetăţenii europeni şi ce schimbări la nivel politic vor să vadă. Ascultăm cu atenţie societatea civilă, întreprindem diferite statistici, organizăm consultări, utilizăm site-uri interactive şi organizăm evenimente de acest gen.”

Însă lucrurile nu stau chiar aşa cum le prezintă Comisia Europeană. Deputatul european, Dumitru Oprea, din partea PPE, vorbeşte despre fraude la fondurile europene niciodată clarificate:

„M-am aflat într-o situaţie de-a dreptul jenantă (când eram expert al Comisiei Europene, n. red.). Un anumit proiect, când l-am primit, l-am tratat ca fiind servit pentru că nu avea ce căuta la evaluare deşi acum se ştiau cine sunt cei din spatele lui…un proiect pe care eu l-am evaluat şi încă 4 persoane…în plenul dezbaterii unde experţii şi reprezentantul  Comisiei Europene se aflau la un loc, am prezentat exact care este viciul …proiectul nici nu era eligibil nu mai vorbesc de evaluabil care să îl recomande pentru finanţare. Am insistat dar n-am avut nici o şansă să-i conving. Până la urmă s-a supus la vot şi proiectul a primit finanţare fiindcă în spatele său se aflau corporaţii foarte influente.”

Renate Weber, deputată ALDE spune că există mari fraude în Parlamentul European, dând exemplu de parlamentari care nu-şi plătesc asistenţii decât cu un salariu de 550 – 600 de euro. Restul de bani sunt întrebuinţaţi în folos personal.

Un lucru pozitiv este că propunerea Comisiei din noul text consolidat clarifică definiţia noţiunii de „document” pentru a include conţinutul bazelor de date electronice, în cazul în care acesta poate fi extras sub formă de document imprimat sau de fişier electronic.

În principiu, textul garantează cetăţenilor şi rezidenţilor Uniunii Europene dreptul de acces la documentele Parlamentului European, ale Consiliului şi ale Comisiei.