SZ: Cine pune bețe în roate drumului european al Moldovei

Cotidianul german Süddeutsche Zeitung analizează problemele politice interne din Republica Moldova create de politicienii pro-Moscova, care încearcă să deraieze drumul Chișinăului spre aderarea la UE.

Articolul semnat de Cathrin Kahlweit descrie mai întâi tentativele masive de destabilizare întreprinse de oligarhul penal Ilan Șor, dat în urmărire internațională, care se ascunde în prezent în Israel. Partidul acestuia a fost declarat neconstituțional de Justiția de la Chișinău iar candidații săi nu au mai avut voie să participe la alegerile locale de anul trecut. Aceștia au participat totuși la scrutin ca "independenți", câștigând în numeroase localități, după cum remarcă săptămânalul german. 

Cea mai importantă victorie obținută de Șor ar fi fost alegerea ca guvernatoare a Găgăuziei a candidatei sprijinite de el, Evghenia Guțul. Noua bașcană a Autonomiei Găgăuze, unde trăiesc aproximativ 150.000 de oameni, este pro-Putin, în favoarea războiului din Ucraina și una din vocile principale ale lui Ilan Șor în Republica Moldova, scrie jurnalista de la Süddeutsche Zeitung.

Mai mult, Curtea Constituțională de la Chișinău a fost obligată să-și revizuiască verdictul privind Partidul Șor, după ce Comisia de la Veneția a arătat într-un raport din decembrie 2023 că nu pot fi excluși de la participarea activă la alegeri toți candidații unei formațiuni declarate neconstituționale. Prin urmare, candidații lui Șor vor avea voie să participe la alegerile prezidențiale din toamna lui 2024 și la cele parlamentare din 2025.

O lovitură amară pentru președinta Maia Sandu și guvernul condus de Dorin Recean, pentru că riscă astfel să se repete neregulile comise de oamenii lui Șor, observate deja la alte scrutine: nu doar aducerea de demonstranți plătiți, care ies pe stradă împotriva guvernului, ci și furtul de voturi - pentru care așa-zișii multiplicatori ar fi primit câte 500 de euro, generând alte cinci voturi fiecare, remunerate cu câte 50 de euro. Iar astfel de multiplicatori ar fi existat cu miile, potrivit unui apropiat al guvernării de la Chișinău, intervievat telefonic de jurnalista de la Süddeutsche Zeitung.

Plângeri la CEDO împotriva guvernării pro-europene de la Chișinău

Dar Ilan Șor și interpușii săi nu sunt singurii dușmani ai guvernării pro-europene de la Chișinău. Un alt politician influent pro-rus și anti-UE ar fi fostul președinte Igor Dodon, dat în judecată în prezent pentru trădare, corupție, luare de mită și finanțare ilegală a partidului său socialist, după cum amintește ziarul german. Publicația scrie că pe înregistrări video se vede cum Dodon primește bani de la un oligarh.

Dodon s-a plâns la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului că nu ar fi beneficiat de o procedură judiciară corectă în Republica Moldova. Guvernul de la Chișinău urmează să ia acum poziție față de plângerea lui Dodon. Acesta speră că va obține o decizie favorabilă din partea CEDO, după modelul fostului procuror general al Moldovei Alexandr Stoianoglo, suspendat din funcție în 2021 sub acuzația de corupție. Stoianoglo s-a plâns la CEDO că nu ar fi avut la dispoziție în Moldova mijloace legale de a contesta decizia de suspendare a sa. Instanța de la Strasbourg i-a dat dreptate.

Faptul că deciziile juridice luate de instanțe de la Chișinău sunt apoi contestate la rândul lor în justiție și adesea ulterior revocate sau modificate ar dăuna imaginii guvernării pro-europene, crede Raimar Wagner, șeful Fundației Friedrich Naumann pentru România și Republica Moldova, intervievat în articolul din cotidianul german.

Wagner spune că înțelege guvernarea de la Chișinău, dar dezaprobă aceste proceduri grăbite, heirupiste - dacă opozanții guvernării pro-europene obțin succese la instanțe europene împotriva hotărârilor Chișinăului, acest lucru ar pune sub semnul întrebării statul de drept și fundamentele aspirațiilor de integrare europeană ale Republicii Moldova.

Süddeutsche Zeitung amintește că, potrivit sondajelor de opinie, populația țării susține în continuare aderarea la UE a Moldovei: 68% ar crede că aderarea este importantă, în timp ce 97% spun că reformarea Justiției este necesară pentru integrarea europeană.